Ce se întâmplă cu zilele de concediu de odihnă rămase neefectuate?

Ai rămas cu zile de concediu de odihnă neluate și te întrebi dacă primești bani pe ele. Da, dar numai când îți încetează contractul de muncă, de exemplu când pleci din firmă: compensarea în bani e permisă „numai în cazul încetării contractului individual de muncă” (art. 146 alin. (3) din Codul muncii). Și atunci sunt limite, le găsești mai jos. Cât timp contractul e în vigoare, NU poți primi bani în locul zilelor: le iei în natură, ca zile libere plătite.

Pe scurt

• Bani pe zilele neluate primești numai la încetarea contractului (art. 146 alin. (3) din Codul muncii).

• Dacă n-ai putut să-ți iei concediul din motive justificate, angajatorul e obligat, cu acordul tău, să ți-l acorde în 18 luni, începând cu anul următor (art. 146 alin. (2)).

• Cei 3 ani pentru a cere banii în instanță curg de la încetarea raportului de muncă (ÎCCJ, Decizia nr. 40/2026).

• La instituțiile și autoritățile publice, compensarea la încetare e exclusă în anul 2025 pentru concediile aferente lui 2025, respectiv în anul 2026 pentru cele aferente lui 2026.

Zile rămase pe hârtie: ce ai, de fapt, în mână

Legea îți garantează cel puțin 20 de zile lucrătoare de concediu pe an (art. 145 alin. (1)). Angajatorul le programează, cu consultarea ta, a sindicatului sau a reprezentanților salariaților, până la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor (art. 148 alin. (1)).

Ce spune legea: concediul se ia, nu se vinde

Regula și reportul de 18 luni

Regula e scurtă: „Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an” (art. 146 alin. (1)). E și o obligație a ta: îl iei în natură, în perioada programată, cu excepțiile prevăzute de lege sau pentru motive obiective (art. 149). Iar la dreptul la concediu nu poți renunța (art. 144 alin. (2)).

Reportul înseamnă mutarea zilelor neluate în perioada următoare. Dacă, din motive justificate, nu ți-ai putut lua tot concediul în anul respectiv, legea spune că, „cu acordul persoanei în cauză”, adică al tău, angajatorul „este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor” (art. 146 alin. (2)).

Concediul medical nu îți mănâncă zilele: la calculul concediului de odihnă se socotește timp lucrat, la fel ca maternitatea și alte concedii din art. 145 alin. (4). Dacă te îmbolnăvești în concediu, acesta se întrerupe, iar restul zilelor le iei după ce îți revii; numai dacă asta nu e posibil, zilele se reprogramează (alin. (5)). Dacă ai fost în incapacitate de muncă tot anul, angajatorul trebuie să-ți acorde concediul în 18 luni, începând cu anul următor (alin. (6)).

Banii: doar la încetarea contractului

Compensarea în bani „este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă” (art. 146 alin. (3)). Cât lucrezi, concediul nu se vinde. Iar zilele strânse ani la rând nu se transformă automat în bani la plecare.

Ce a lămurit Înalta Curte în 2026

Prin Decizia nr. 40 din 9 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a lămurit două chestiuni legate de art. 146 alin. (2) și (3) și de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Decizia a apărut în Monitorul Oficial nr. 665 din 11 august 2026.

Prima regulă privește prescripția, adică termenul în care îți poți cere banii în instanță. Pentru zilele la care încă ai dreptul, termenul de 3 ani „începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă”, nu din anul în care ai rămas cu zilele.

A doua privește zilele care depășesc perioada de report de 18 luni. Dreptul la bani pe ele „subzistă atunci când angajatorul nu a oferit în mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept”. Și „nu există atunci când angajatul s-a abținut să își efectueze concediul anual plătit, deși i s-a oferit această posibilitate”. Pe românește: contează dacă ți s-a dat, efectiv, șansa să pleci în concediu. În motivare, Înalta Curte arată, preluând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, că angajatorul trebuie să se asigure concret că îți poți lua concediul și să te anunțe la timp că altfel îl pierzi. Iar dacă nu poate dovedi că din vina ta nu ți l-ai luat, dreptul rămâne.

Instituțiile și autoritățile publice: regulă proprie în 2025 și 2026

Pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, „indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare”, legea a exclus compensarea la plecare în doi ani: în 2025, pentru concediile din 2025 (art. III alin. (5) din Ordonanța de urgență nr. 156/2024), și în 2026, pentru concediile din 2026 (art. XVIII alin. (9) din Legea nr. 141/2025).

Textele privesc doar compensarea la încetare, nu concediul luat în natură. Concluzia practică: dacă lucrezi într-o instituție sau autoritate publică, ia-ți zilele înainte să pleci.

Ce poți face concret

Pașii privesc salariații cu contract individual de muncă.

1. Cere concediul în scris. Dacă programarea ți-a stabilit o perioadă, nu o dată fixă, poți cere zilele din acea perioadă cu cel puțin 60 de zile înainte (art. 148 alin. (4)).

2. Păstrează urmele: cereri, refuzuri, emailuri. Ele arată dacă ți s-a oferit efectiv concediul. În instanță, sarcina probei revine angajatorului (art. 272), dar urmele tale te ajută să-ți susții cererea.

3. La plecare, verifică dacă ai primit compensarea pentru zilele neefectuate. Dacă lipsește, cere-o în scris angajatorului: așa ai și o dovadă.

4. Dacă angajatorul nu plătește, mergi la tribunal, în 3 ani de la încetare (art. 268 alin. (1) lit. c) și Decizia ÎCCJ nr. 40/2026). Cererea se depune la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă (art. 269 alin. (2)). Nu plătești taxă de timbru (art. 270). Atenție: dacă pierzi, poți fi obligat să plătești cheltuielile de judecată ale angajatorului (art. 453 din Codul de procedură civilă).

Când merită un avocat

Un avocat merită când:

• compensarea lipsește la plecare, iar suma e mare;

• ai zile mai vechi decât perioada de report, iar angajatorul spune că s-au pierdut;

• ai lucrat într-o instituție sau autoritate publică și ai rămas cu zile din 2025 sau 2026;

• ești funcționar public, cu raport de serviciu, nu cu contract de muncă.

Dacă eziți, citește ghidul nostru Am nevoie de avocat sau mă descurc singur?

Întrebări frecvente

Primesc compensare pentru concediul de odihnă neefectuat dacă îmi dau demisia?

În general, da. Art. 146 alin. (3) leagă compensarea de „încetarea contractului individual de muncă”, fără să distingă după motivul plecării. Atenție la două limite: zilele mai vechi decât perioada de report, dacă ți s-a oferit efectiv concediul și te-ai abținut să-l iei (ÎCCJ, Decizia nr. 40/2026), și regula specială pentru instituțiile și autoritățile publice, în 2025 și 2026.

Se pierd zilele de concediu neluate după 18 luni?

Nu neapărat, cel puțin nu banii pe ele. Peste perioada de report, dreptul la compensare rămâne dacă angajatorul nu ți-a oferit efectiv posibilitatea să-ți iei concediul. Dacă ți s-a oferit și te-ai abținut, dreptul nu există (ÎCCJ, Decizia nr. 40/2026).

Lucrez într-o instituție publică. Primesc compensare pentru concediul neefectuat?

Dacă pleci dintr-o instituție sau autoritate publică în 2025 ori 2026, regula specială de mai sus exclude banii pentru concediile din același an. Dacă ai primit un refuz, discută cu un avocat.

Concediul e făcut să fie luat, nu colecționat. Iar dacă pleci cu zile neluate, acum știi ce să ceri și până când.

Citește și: Popriri multiple pe salariu și pensie alimentară: cât îți pot lua?

Surse

• Codul muncii (Legea nr. 53/2003), forma consolidată din 27.04.2026: art. 144, 145, 146, 148, 149, 266, 268, 269, 270, 272

• ÎCCJ, Decizia nr. 40 din 9 martie 2026, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 665 din 11 august 2026

• OUG nr. 156/2024, art. III, forma consolidată din 01.07.2026

• Legea nr. 141/2025, art. XVIII, forma consolidată din 31.08.2026

• Codul de procedură civilă, art. 453, forma consolidată din 14.12.2025